Înțeles
Mulțime de bunuri, mai mult decât e nevoie; bogăție, abundență.
„Anul acesta a fost belșug de fructe în livadă.”
Cum se folosește
Pluralul, rar, e „belșuguri”.
Expresii și locuțiuni
- Din belșugîn cantitate mare, din plin.
Forme flexionare
- plural
- belșuguri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din maghiară (bőség).