DEX Dicționar

belșug

substantiv neutruun sens

Înțeles

  1. Mulțime de bunuri, mai mult decât e nevoie; bogăție, abundență.

    „Anul acesta a fost belșug de fructe în livadă.”

Sinonime

Cum se folosește

Pluralul, rar, e „belșuguri”.

Expresii și locuțiuni

  • Din belșugîn cantitate mare, din plin.

Forme flexionare

plural
belșuguri

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Din maghiară (bőség).

Alte cuvinte de pe litera B