Înțelesuri
- 1
(Familiar) Vorbă rea sau neadevărată despre cineva, spusă în lipsa lui.
„N-am timp de bârfe; am de lucru.”
- 2
Vorbărie despre viața altora, făcută mai mult din curiozitate.
„Vecinele stăteau la bârfă pe bancă.”
Sinonime
- clevetire
- calomnie
- pălăvrăgeală
Antonime
- laudă
- elogiu
Expresii și locuțiuni
- A face bârfăa vorbi urât despre cineva.
- Bârfă de cartierzvonuri răspândite de vecini.
Etimologie
De la verbul «a bârfi», printr-o formare inversă.