Înțelesuri
- 1
A porni lupta împotriva cuiva.
„Armata a atacat în zori, pe două direcții.”
- 2
A se năpusti asupra cuiva; a agresa.
„L-au atacat pe stradă și i-au luat geanta.”
- 3
A lua inițiativa într-un joc sportiv.
„Echipa a atacat din primul minut.”
- 4
(Figurat) A critica dur, a combate public.
„A atacat propunerea chiar în ședință.”
- 5
A cere în justiție reexaminarea unei hotărâri.
„A atacat decizia în instanță.”
- 6
(Despre substanțe, boli) A strica încetul cu încetul, a roade.
„Rugina atacă metalul lăsat în ploaie.”
- 7
A începe să te ocupi de o problemă.
„A atacat subiectul cu prudență, spre sfârșit.”
- 8
A începe executarea unei piese muzicale.
„Orchestra a atacat uvertura.”
Antonime
Expresii și locuțiuni
- A ataca frontala înfrunta direct, fără ocolișuri.
- A ataca în forțăa porni cu toate mijloacele, fără menajamente.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- atac
- indicativ prezent pers. a 2-a singular
- ataci
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- atacă
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să atac
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să atace
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (attaquer).