Înțelesuri
- 1
(Persoană) lipsită de priceperea de a citi și de a scrie.
„Bunicul a rămas analfabet, dar socotea foarte bine.”
- 2
(Fig.) Ignorant, incult într-un domeniu.
„E analfabet în materie de computere.”
Sinonime
- neștiutor de carte
- ignorant
Antonime
- cult
- învățat
Cum se folosește
Feminin: analfabetă; plural: analfabeți.
Forme flexionare
- masculin plural
- analfabeți
- masculin plural
- analfabete
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (analphabète).