Înțelesuri
- 1
Plantă cu frunze lungi, tari și ascuțite, strânse în rozetă, și cu flori mari, albe, în formă de clopot; se cultivă ca plantă ornamentală.
„În hol au pus o yucca într-un ghiveci mare.”
- 2
Fibra textilă scoasă din frunzele acestei plante.
„Din frunzele de yucca se obține o fibră folosită la țesături.”
Cum se folosește
Plural: yucca (DOOM 3). Nu se confundă cu maniocul, numit în spaniolă „yuca”, din care se face tapioca.
Forme flexionare
- plural
- yucca
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din engleză și din franceză (yucca).