Înțelesuri
- 1
Mișcare în cerc a apei sau a aerului, care trage totul spre centru.
„Barca a fost prinsă într-un vârtej.”
- 2
Vânt care se învârte și ridică praful sau zăpada.
„Un vârtej de frunze s-a ridicat în curte.”
- 3
(Figurat) Agitație mare, ritm amețitor.
„S-a pierdut în vârtejul vieții de oraș.”
Sinonime
- vâltoare
- bulboană
- turbion
- tumult
Antonime
- acalmie
- liniște
Cum se folosește
Pluralul e „vârtejuri”.
Expresii și locuțiuni
- A lua (pe cineva) vârtejula fi copleșit, a-și pierde stăpânirea.
Forme flexionare
- plural
- vârtejuri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din bulgară (vărtež).