Înțeles
Credință fără temei în semne, vrăji și puteri care ar aduce noroc sau ghinion.
„După o superstiție veche, pisica neagră aduce ghinion.”
Sinonime
- prejudecată
- credință deșartă
Cum se folosește
Se pronunță su-per-sti-ți-e. Pluralul e „superstiții”.
Forme flexionare
- articulat
- superstiția
- genitiv-dativ articulat
- superstiției
- plural
- superstiții
- plural articulat
- superstițiile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceza superstition și din latinescul superstitio.