Înțelesuri
- 1
(Substantiv masculin) Hoț care sparge uși, case sau seifuri ca să fure.
„Spărgătorii au intrat noaptea în magazin prin acoperiș.”
- 2
(Substantiv neutru) Unealtă sau mașină cu care se sparg nuci, pietre ori alte lucruri tari.
„Bunica avea un spărgător de nuci din lemn.”
- 3
(Adjectiv) Care sparge, care sfărâmă.
„Mașina spărgătoare de piatră lucra la carieră.”
Sinonime
- hoț
- pungaș
Expresii și locuțiuni
- Spărgător de gheațănavă care deschide drum prin gheață; (figurat) ce rupe tăcerea la începutul unei întâlniri.
Etimologie
Format din „sparge” și sufixul -ător.