Înțelesuri
- 1
Persoană legată de alta prin sânge sau prin căsătorie; om din aceeași familie.
„S-au adunat rudele din toată țara la nuntă.”
- 2
Legătura de familie dintre doi oameni.
„Ce rudă ești cu mireasa?”
- 3
(Omonim, regional) Prăjină lungă și groasă; par, drug.
„A rezemat rudele de gard.”
- 4
(Omonim, regional) Oiștea carului; proțap.
„S-a rupt ruda de la car, în drum.”
Antonime
Expresii și locuțiuni
- Rudă apropiatăom din familia strâmtă: părinte, frate, copil.
- A avea rude la Ierusalim(ironic) a fi ajutat pe ascuns de cineva cu trecere.
- Rudă de sângerudă prin naștere, nu prin căsătorie.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- rudei
- plural
- rude
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Ruda-neam vine din slavă (rodŭ); ruda-prăjină, din maghiară (rúd) și sârbă (ruda).