Înțelesuri
- 1
Nume în plus, pus cuiva de ceilalți după o trăsătură sau o întâmplare, pe lângă numele adevărat.
„I-au pus porecla „Lungu” pentru că era cel mai înalt din clasă.”
- 2
(Învechit și regional) Numele de familie al cuiva.
„Bătrânul și-a spus numele mic și porecla, adică numele de familie.”
Sinonime
- supranume
- sobricheț
Expresii și locuțiuni
- A pune poreclă cuivaa-i da un nume în plus, după o trăsătură sau o poznă.
- A i se lipi cuiva o poreclăa fi cunoscut mult timp sub un nume dat de alții.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- poreclei
- plural
- porecle
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din slavă (poreklo).