Înțelesuri
- 1
Care ține de morală, de regulile de purtare admise într-o societate; etic.
„E o problemă morală, nu una juridică.”
- 2
Care se poartă cinstit, potrivit acestor reguli.
„S-a dovedit un om moral, chiar când nu-l vedea nimeni.”
- 3
Care ține de suflet și de minte, nu de trup.
„A suferit mai mult o pierdere morală decât una materială.”
- 4
(substantivat) Starea de spirit a cuiva; puterea de a înfrunta greutățile.
„După înfrângere, moralul echipei era la pământ.”
Expresii și locuțiuni
- A ridica moralul cuivaa-l îmbărbăta, a-i reda curajul.
- A ține (cuiva) o moralăa-l dăscăli, a-i face observații pe un ton didactic.
Etimologie
Din latinescul moralis și din franțuzescul moral.