Înțelesuri
- 1
Care ține de mamă; (despre rude) din partea mamei.
„Bunica maternă ne-a primit cu bucurie.”
- 2
(Despre limbă) Pe care o învață copilul de la mama sa; prima limbă a cuiva.
„Limba maternă a copilului este româna.”
Antonime
- patern
Cum se folosește
Feminin: maternă; plural: materni, materne.
Expresii și locuțiuni
- limbă maternălimba pe care o învață cineva din copilărie, în familie.
Forme flexionare
- masculin plural
- materni
- feminin
- maternă
- feminin plural
- materne
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latină (maternus), franceză (maternel).