Înțelesuri
- 1
Lampă mică, care se ține în mână și funcționează cu baterie.
„A luat lanterna și a coborât în beci.”
- 2
(mai vechi) Felinar cu geamuri, în care ardea o lumânare sau un fitil.
„Paznicul umbla noaptea prin curte cu lanterna.”
- 3
(în construcții) Partea mai înaltă a acoperișului, cu ferestre, prin care intră lumina și aerul.
„Lumina cade în hol printr-o lanternă de sticlă.”
Expresii și locuțiuni
- Lanternă magicăaparat vechi care arunca pe perete imaginile de pe niște plăci de sticlă; strămoșul proiectorului.
- Lanternă venețianălampion.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- lanternei
- plural
- lanterne
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franțuzescul lanterne.