Înțelesuri
- 1
Semn mic purtat în piept ori pe șapcă, care arată de ce organizație, club sau instituție ține cineva.
„Purta insigna clubului la rever.”
- 2
Semn mic dat ca distincție, pentru un merit sau pentru participarea la ceva.
„A primit o insignă la sfârșitul taberei.”
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- insignei
- plural
- insigne
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (insigne) și latină (insigne).