Înțelesuri
- 1
Care stă nemișcat, fără semn de viață.
„Câinele zăcea inert lângă drum.”
- 2
Lipsit de energie, care nu reacționează la nimic.
„Elevul a rămas inert la toate îndemnurile profesorului.”
- 3
(Chimie) Care nu se combină ușor cu alte substanțe.
„Heliul și neonul sunt gaze inerte.”
Cum se folosește
Forme: inertă, inerți, inerte.
Forme flexionare
- masculin plural
- inerți
- feminin
- inertă
- feminin plural
- inerte
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (inerte) și din latină (iners).