Înțelesuri
- 1
Vas metalic, de regulă cilindric, cu un cioc pentru turnat și un mâner lung, în care se fierbe cafeaua.
„A pus cafeaua la fiert în ibric.”
- 2
Vas de metal sau de lut în formă de urcior, în care se ține apa.
„Pe masă era un ibric din cupru cu apă rece.”
Sinonime
Cum se folosește
Plural: ibrice.
Forme flexionare
- plural
- ibrice
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din turcă (ibrīk).