Înțelesuri
- 1
Clădire cu camere de dormit, ospătărie și grajduri, unde poposeau odinioară călătorii.
„Hanul lui Manuc e cel mai cunoscut han din București.”
- 2
(Substantiv masculin, istorie) Titlu purtat de conducătorii mongoli și de suveranii unor state din Orient.
„Hanul tătarilor își avea scaunul în Crimeea.”
Sinonime
- ospătărie
- cârciumă
Expresii și locuțiuni
- Din vremea lui han-tătarde foarte demult.
Etimologie
Ambele, din turcă (han).