Înțelesuri
- 1
(La păsări) Partea lărgită, ca o pungă, a gâtului, în care stă hrana înainte de a ajunge în stomac.
„Porumbelul își umflase gușa și se rotea în jurul porumbiței.”
- 2
(La oameni) Umflătură în fața gâtului, din cauza măririi glandei tiroide; și boala care o produce.
„Pe vremuri, în satele de munte, gușa era des întâlnită din lipsa iodului.”
- 3
Cută de grăsime care atârnă sub bărbie.
„De când s-a îngrășat, are gușă.”
- 4
(Familiar) Gât, gâtlej, partea din față a gâtului.
„L-a apucat de gușă și l-a scos afară.”
Cum se folosește
Articulat: gușa; genitiv-dativ: gușii; plural: guși.
Expresii și locuțiuni
- a vorbi din gușăA vorbi gros sau afectat.
Forme flexionare
- articulat
- gușa
- genitiv-dativ articulat
- gușii
- plural
- guși
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latinescul geusiae.