Înțelesuri
- 1
Faptul de a fi groaznic; faptă sau întâmplare îngrozitoare; oroare.
„Bătrânul povestea grozăviile războiului.”
- 2
(Concret) Lucru sau ființă înfricoșătoare.
„Din întuneric a ieșit o grozăvie.”
- 3
Însușire deosebită prin care ceva iese în evidență; grozăvenie.
„Se mândrea cu grozăvia ogorului său.”
- 4
(Concret) Lucru sau ființă cu calități speciale, neobișnuite.
„Calul acela e o grozăvie.”
Cum se folosește
Plural: grozăvii.
Forme flexionare
- articulat
- grozăvia
- genitiv-dativ articulat
- grozăviei
- plural
- grozăvii
- plural articulat
- grozăviile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la grozav, cu sufixul -ie.