Înțelesuri
- 1
(Despre păsări) A bate din aripi cu zgomot.
„Porumbeii au fâlfâit speriați și au zburat de pe acoperiș.”
- 2
(Despre steaguri, haine, pânze) A se mișca în vânt; a flutura.
„Steagul fâlfâia deasupra școlii.”
- 3
(Despre flăcări) A pâlpâi, a tremura în bătaia vântului.
„Lumânarea fâlfâia în curentul de aer.”
Cum se folosește
Prezent, persoana a treia: fâlfâie. Conjunctiv: să fâlfâie.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- fâlfâie
- imperfect pers. a 3-a plural
- fâlfâiau
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să fâlfâie
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Cuvânt format din onomatopeea „fâl”, repetată, cu sufixul „-âi”.