Înțelesuri
- 1
Care stârnește râsul; hazliu, caraghios.
„Situația era comică: toți alergau după o găină.”
- 2
Care ține de comedie, care face să râdă.
„Piesa are un personaj comic de mare succes.”
- 3
(Substantivat) Actor care joacă roluri de comedie.
„Comicul a făcut sala să râdă în hohote.”
- 4
(Substantivat, neutru) Ceea ce stârnește râsul.
„Comicul de situație e specific lui Caragiale.”
Expresii și locuțiuni
- Comic de situațiehaz care vine din ce se întâmplă, nu din vorbe.
- Actor comicactor care joacă mai ales în comedii.
Forme flexionare
- masculin plural
- comici
- feminin
- comică
- feminin plural
- comice
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceza comique și din latinescul comicus.