Înțelesuri
- 1
A transforma un teritoriu sau o țară în colonie.
„În secolul al XIX-lea, puterile europene au colonizat o mare parte din Africa.”
- 2
A aduce oameni din alte părți ca să se așeze într-un teritoriu cucerit.
„După cucerirea Daciei, romanii au adus coloniști din tot imperiul ca s-o colonizeze.”
- 3
A aduce familii din alte regiuni ale aceleiași țări ca să se așeze în ținuturi rămase pustii sau slab locuite.
„Satele pustiite de ciumă erau colonizate cu familii venite din alte ținuturi.”
Antonime
- a decoloniza
Cum se folosește
Prezentul: eu colonizez, el colonizează.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- colonizez
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- colonizează
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să colonizez
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să colonizeze
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (coloniser).