Înțelesuri
- 1
Grup de oameni legați prin rudenie, cu obiceiuri și conducere proprii.
„Clanurile scoțiene aveau fiecare tartanul lor.”
- 2
(Peiorativ) Grup închis de oameni care se sprijină între ei, adesea împotriva interesului comun.
„Firmele erau împărțite între două clanuri.”
- 3
(Botanică) Grup mic de plante de aceeași specie care tinde să se întindă.
„Pe pajiște s-a format un clan de ferigi.”
Expresii și locuțiuni
- Clan mafiotgrupare de rude și apropiați care trăiește din fapte penale.
Forme flexionare
- plural
- clanuri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (clan), la origine dintr-un cuvânt gaelic care înseamnă „copii, urmași”.