Înțeles
Plantă aromatică ale cărei semințe mici, cu gust puternic, se pun în pâine, în brânzeturi și în mâncăruri; chimion.
„Pâinea cu chimen se potrivește bine cu brânza.”
Sinonime
- chimion
Cum se folosește
Fără plural.
Etimologie
Din neogreacă (kíminon); cf. bulgara kimen.