Înțelesuri
- 1
Femela câinelui, mai ales cea care are sau va avea pui.
„Cățeaua a fătat cinci pui.”
- 2
(Vulgar, jignitor) Epitet aruncat unei femei.
„S-a certat cu vecina și a făcut-o cățea în mijlocul străzii.”
- 3
(Argou) Mitralieră, în vorbirea soldaților.
„Soldații numeau mitraliera grea „cățeaua”.”
Sinonime
- cățelușă
Antonime
Cum se folosește
Sensul de insultă e vulgar și jignitor; sensul de bază, „femela câinelui”, e neutru.
Expresii și locuțiuni
- Cățea de vreme(rar, popular) vreme foarte rea.
Forme flexionare
- articulat
- cățeaua
- genitiv-dativ articulat
- cățelei
- plural
- cățele
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Moștenit din latină (catella).