DEX Dicționar

bluf

substantiv neutruun sens

Înțeles

  1. Prefăcătorie prin care încerci să-l faci pe celălalt să creadă că ești mai tare sau ai mai mult decât ai în realitate.

    „Amenințarea lui a fost doar un bluf.”

Cum se folosește

Se pronunță [blaf]. Plural: blufuri. Se scrie și „bluff”.

Etimologie

Din engleză (bluff).

Alte cuvinte de pe litera B