Înțelesuri
- 1
Care încalcă logica sau bunul-simț; care nu stă în picioare.
„Explicația lui era absurdă de la prima frază.”
- 2
Care revoltă prin lipsa de sens; nedrept și fără explicație.
„O moarte absurdă, la câțiva metri de casă.”
- 3
(substantivat) Ceea ce este lipsit de rațiune, privit ca o categorie de gândire sau ca temă artistică.
„Teatrul absurdului l-a avut printre întemeietori pe Eugen Ionescu.”
Expresii și locuțiuni
- Prin absurdadmițând, doar ca ipoteză, ceva aproape imposibil.
- Reducere la absurdmetodă prin care se demonstrează un adevăr arătând că ipoteza contrară duce la o consecință falsă.
Forme flexionare
- masculin plural
- absurzi
- feminin
- absurdă
- feminin plural
- absurde
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franțuzescul absurde, la rândul lui din latinescul absurdus.