DEX Dicționar

ecou

substantiv neutru3 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Sunetul care se întoarce înapoi după ce se lovește de un munte sau de un zid.

    „În peșteră, vocile răsunau cu ecou.”

  2. 2

    (Figurat) Răsunetul, vâlva produsă de o întâmplare.

    „Descoperirea a avut un ecou mare în presă.”

  3. 3

    (Figurat) Urmă, amintire care rămâne după ceva.

    „În poezia lui se simte ecoul copilăriei.”

Sinonime

  • răsunet
  • vâlvă
  • rezonanță

Antonime

Cum se folosește

Pluralul e „ecouri”.

Expresii și locuțiuni

  • A găsi ecoua fi primit cu interes, a avea urmări.

Etimologie

Din franceza écho și din latinescul echo.

Alte cuvinte de pe litera E